Cross Elsa – Tus formas se graban en el monte
Elsa Cross este o poetă, eseistă, traducătoare și profesoară mexicană. S-a născut la Ciudad de México, la 6 martie 1946. A studiat Filosofie la Universidad Nacional Autónoma de México, unde a obținut masteratul și doctoratul, și unde a fost profesoară de filosofie a religiei.
În 1964 a participat la atelierul literar al lui Juan José Arreola, experiență importantă pentru formarea sa poetică. Opera ei unește reflecția filosofică, experiența spirituală, mitologia, natura, călătoria, erotismul și atenția pentru imagini de mare intensitate. Printre volumele sale se numără Naxos, Canto malabar, Bacantes, Baniano, Moira, Jaguar, Casuarinas, Ultramar și Poesía completa 1964-2012.
A primit premii precum Premio Nacional de Poesía Aguascalientes, Premio Xavier Villaurrutia, Premio Internacional de Poesía Jaime Sabines-Gatien Lapointe și Premio Roger Caillois.
Surse:
Hablemos Escritoras, „Elsa Cross”: https://www.hablemosescritoras.com/writers/379
Wikipedia, „Elsa Cross”: https://es.wikipedia.org/wiki/Elsa_Cross
Tus formas se graban en el monte
Tus formas se graban en el monte,
en los bordes húmedos de la piedra
-cavidades como axilas.
Tus formas se pegan a mis huesos.
Dejo de existir,
solo tú quedas
como jade en estas faldas.
Cúanto de ti estalla en cada hoja,
reverbera en la distancia
donde tu luz devora todo brillo.
(¿Estoy en tu abismo
o lo rodeo?)
Renazco en la sombra del laurel,
en la celda de un templo circular
si sostienes con un pie gigantesco
el firmamento.
Tus formas como un vértigo
me absorben,
me disuelven.
Dejan en mis labios briznas de anís.
Y en el fondo del risco
árboles como dioses,
sabinos rojos.
Formele tale se imprimă în munte
Formele tale se imprimă în munte,
în marginile umede ale pietrei
-cavități ca axilele.
Formele tale se lipesc de oasele mele.
Încetez să mai exist,
rămâi numai tu
precum jadul în aceste fuste.
Cât din tine explodează în fiecare frunză,
reverberează la distanță
unde lumina ta devorează orice strălucire.
(Sunt în abismul tău
sau îl înconjor?)
Renasc în umbra dafinului,
în celula unui templu circular
dacă susții cu un picior gigantesc
bolta cerească.
Formele tale ca un vârtej
mă absorb
mă dizolvă.
Lasă pe buzele mele crâmpeie de anason.
Și în spatele stâncii
arbori ca zeii,
chiparoși de baltă roșii.
Trăductor: Iosef Indra-Flavia-Elena 2024