Yasán Laura – La última moneda

Laura Yasán a fost o poetă argentiniană. S-a născut la Buenos Aires la 20 octombrie 1960 și a murit în același oraș la 19 iunie 2021. Este considerată una dintre vocile semnificative ale poeziei argentiniene contemporane.
A publicat poezie în reviste și antologii din Argentina și din străinătate. Printre volumele sale se numără La llave Marilyn, Cambiar las armas, Ripio, Los nombres propios, La única vida, Palabras no și Ganado en su ley. A coordonat ateliere de scriere în spații foarte diverse: unități penitenciare, orfelinate, aziluri, biblioteci și centre culturale. Această activitate arată dimensiunea socială a raportului ei cu literatura.
Poezia Laurei Yasán este urbană, directă, intensă și legată de supraviețuire, corp, violență, memorie, marginalitate, iubire și experiența cotidiană. A primit Premiul Casa de las Américas în 2008 și Premiul Carmen Conde în Spania în 2011. Opera ei este apreciată pentru forța expresivă și pentru legătura dintre poezie și viața concretă.

Surse:
Festival Internacional de Poesía de Medellín, „Laura Yasán”: https://www.festivaldepoesiademedellin.org/es/Revista/ultimas_ediciones/65_66/yasan.html 
Agencia Paco Urondo, „Laura Yasán”: https://www.agenciapacourondo.com.ar/fractura/laura-yasan-donde-el-tango-y-los-redondos-se-dan-la-mano  
Wikipedia, „Laura Yasán”: https://es.wikipedia.org/wiki/Laura_Yas%C3%A1n

La última moneda

así como el amor elige a los más débiles
para arrojar sus desperdicios
los mendigos eligen esas bocas
para besar

nada es tan puro

el hambre de la muerte
tiene una dentadura gigantesca
y sólo encuentra insectos en la oscuridad
pequeñas criaturas que arrojaron
la última moneda sin usar

nada es tan blando

debajo de la almohada
crece un nido de alambres
y el féretro del mundo
no deja de gritar que tu hora se acerca

nada es seguro

cada vez que acaricio la tersura
de la verdad
mis dedos sangran

Ultima monedă

așa cum dragostea îi alege pe cei mai slabi
ca să-și arunce mizeriile,
cerșetorii aleg acele guri
pentru a le săruta

nimic nu este atât de pur

foamea morţii
are dinți gigantici
și găsește numai insecte în întuneric
creaturi mici care varsă
ultima monedă nefolosită

nimic nu este atât de moale

Sub pernă
crește un cuib de fire
și coșciugul lumii
Nu încetează să strige că ți se apropie timpul

nimic nu este sigur

de fiecare dată când mângâi strălucirea
adevărului
degetele îmi sângerează

Traducător: Alexandra Plosca 2023