Carranza Eduardo – Es melancolía
Eduardo Carranza Fernández a fost un poet, profesor, diplomat și director cultural columbian. S-a născut la Apiay, în departamentul Meta, la 23 iulie 1913, și a murit la Bogotá, la 13 februarie 1985. Este cunoscut ca una dintre figurile centrale ale grupului literar Piedra y Cielo, apărut în Columbia în anii 1930.
A lucrat ca profesor și a avut și o carieră diplomatică. A fost director al Bibliotecii Naționale a Columbiei și a reprezentat cultura columbiană în diferite contexte internaționale. Poezia sa a propus o întoarcere la tradiția hispanică, în opoziție cu unele modele moderniste dominante în primele decenii ale secolului al XX-lea.
Printre volumele sale se numără Canciones para iniciar una fiesta, Seis elegías y un himno, Azul de ti, Ellas, los días y las nubes, El olvidado și Hablar soñando. Temele sale recurente sunt copilăria, provincia, iubirea, peisajul, memoria, feminitatea idealizată și armonia verbală. A fost tatăl poetei María Mercedes Carranza.
Surse:
Banrepcultural, „Eduardo Carranza”: https://enciclopedia.banrepcultural.org/Eduardo_Carranza
Biografías y Vidas, „Eduardo Carranza”: https://www.biografiasyvidas.com/biografia/c/carranza_eduardo.htm
Es melancolía
Te llamarás silencio en adelante.
Y el sitio que ocupabas en el aire
se llamará melancolía.
Escribiré en el vino rojo un nombre:
el tu nombre que estuvo junto a mi alma
sonriendo entre violetas.
Ahora miro largamente, absorto,
esta mano que anduvo por tu rostro,
que soñó junto a ti.
Esta mano lejana, de otro mundo
que conoció una rosa y otra rosa,
y el tibio, el lento nácar.
Un día iré a buscarme, iré a buscar
mi fantasma sediento entre los pinos
y la palabra amor.
Te llamarás silencio en adelante.
Lo escribo con la mano que aquel día
iba contigo entre los pinos.
Este melancolie
De acum inainte te vei numi liniste.
Si locul pe care in atmosfera il ocupai
se va numi melancolie.
Voi contura in vinul rosu un nume:
numele care mi-a fost aproape
zambind printre violete.
Acum privesc adanc, absorbit,
aceasta mana care a frecventat al tau chip,
care a visat alaturi de tine.
Aceasta mana distanta, din alta viata
care a descoperit o roza si-o alta,
sidef, caldut si lin.
Intr-o zi ma voi duce sa ma regasesc, sa gasesc
fantasma mea insetata printre pini
si cuvantul iubire.
De acum inainte te vei numi liniste.
Schitez cu mana care in acea zi
Te acompania printre pini.
Traducător: Mocanita Alexandra-Nicoleta 2022