Brines Francisco – Aquel verano de mi juventud
Francisco Brines Bañó a fost un poet spaniol. S-a născut la Oliva, Valencia, la 22 ianuarie 1932, și a murit la Gandía, la 20 mai 2021. Este asociat cu Generația anilor ’50, grup de poeți spanioli de după Războiul Civil.
A studiat Dreptul, Filosofie și Litere Romane și Istorie. A fost lector de literatură spaniolă la Universitatea din Cambridge și profesor de spaniolă la Universitatea din Oxford. În 2001 a fost ales membru al Real Academia Española.
Primul său volum, Las brasas, a apărut în 1960 și a primit Premiul Adonáis. Printre cărțile sale se numără Palabras a la oscuridad, Aún no, Insistencias en Luzbel, El otoño de las rosas și La última costa. Poezia sa este meditativă și elegiacă, cu teme precum timpul, memoria, dorința, tinerețea pierdută, moartea și contemplarea lumii. A primit Premiul Național de Literatură, Premiul Reina Sofía de Poezie Iberoamericană și Premiul Cervantes 2020.
Surse:
Instituto Cervantes, „Francisco Brines Bañó. Biografía”: https://www.cervantes.es/bibliotecas_documentacion_espanol/creadores/brines_francisco.htm
Fundación Francisco Brines, „Biografía”: https://fundacionbrines.org/biografia/
Ministerio de Cultura de España, „Francisco Brines, Premio Cervantes 2020”: https://www.cultura.gob.es/eu/actualidad/2020/11/201116-premio-cervantes.html
Aquel verano de mi juventud
Y qué es lo que quedó de aquel viejo verano
en las costas de Grecia?
¿Qué resta en mí del único verano de mi vida?
Si pudiera elegir de todo lo vivido
algún lugar, y el tiempo que lo ata,
su milagrosa compañía me arrastra allí,
en donde ser feliz era la natural razón de estar con vida.
Perdura la experiencia, como un cuarto cerrado de la infancia;
no queda ya el recuerdo de días sucesivos
en esta sucesión mediocre de los años.
Hoy vivo esta carencia,
y apuro del engaño algún rescate
que me permita aún mirar el mundo
con amor necesario;
y así saberme digno del sueño de la vida.
De cuanto fue ventura, de aquel sitio de dicha,
saqueo avaramente
siempre una misma imagen:
sus cabellos movidos por el aire,
y la mirada fija dentro del mar.
Tan sólo ese momento indiferente.
Sellada en él, la vida.
Acea vară a tinereții mele
Și ce a mai rămas din acea vară de demult
de pe malul Greciei?
Ce a rămas în mine din singura vară din viața mea?
Dacă aș putea alege din tot ce am trăit
un loc anume și timpul care îl leagă,
compania-i miraculoasă mă trage într-acolo
unde a fi fericiți era motivul firesc pentru a fi vii.
Experiența dăinuie ca o cameră încuiată din copilărie;
amintirea zilelor următoare se pierde
în această succesiune mediocră de ani.
Astăzi trăiesc această lipsă,
și goana amăgirii – un preț
care-mi permite să mă uit în continuare la lume
cu dragostea necesară;
și astfel mă simt demn de visul vieții.
Din toate momentele acelui loc al fericirii
fur cu lăcomie mereu aceeași imagine:
părul ei mișcat de vânt
și privirea fixată în mare.
Doar acel moment indiferent.
Viața, pecetluită în el.
Traducător: Rus Mara 2023