Rossetti Ana – Notas para un blues
Ana María Bueno de la Peña, cunoscută ca Ana Rossetti (San Fernando, Cádiz 15 mai 1950), este o scriitoare spaniolă de teatru, poezie și narațiune.
A creat o operă bogată în registre și genuri. Opera sa este formată dintr-un amestec de erotism, esteticism și culturalism. Deși este foarte cunoscută pentru opera sa poetică, a scris și opere de teatru, un roman, cărți pentru copii și povești. Această poetă din Cádiz, care a revoluționat panorama literară spaniolă a anilor 80, se află printre cele mai bune poete spaniole ale poeziei contemporane.
Notas para un blues
Do
lor por estar contigo en cada cosa. Por no dejar de estar contigo en cada cosa.
Por estar irremediablemente contigo en mí.
Re
cordar que mis monedas no me permiten adquirir. Que
mi deseo no es tan poderoso como para taladrar blindajes,
ni mi atrevimiento tan hábil como para no hacer saltar la
alarma. Recordar que sólo debe mirar los escaparates.
Mi
edo por no llegar a ser, por ni siquiera conseguir estar.
Fa
cilmente lo hacen: clavan sus espinas invisibles, abren la
puerta del temor, hacen que renieguen de mí misma cuando
menos se espera. Y ni siquiera saber cuántos han sacado copia
de mis llaves.
Sol
o he logrado el punzón de la pica, la lágrima del diamante
o los caprichos del trébol. Quizá no existan los corazones.
Quizá es que sea imposible elegir.
La
bios sellados, custodios del mejor guardado secreto, del recinto en donde las palabras
reanudan
sus batallas silenciosas, sus pacientes y refinados ejercicios de rencor.
Si
crees que es paciencia, resignación, inmunidad o anestesia te
equivocas. Es que he procurado cortar todas las margaritas
para no tener que interrogarlas.
Note pentru un blues
Do
are că sunt cu tine-n tot și toate. Că nu-ncetez să fiu cu tine-n tot și toate.
Că sunt cu tine-n mine de tot.
Re
țin că mărunțișul meu nu-mi dă voie să cumpăr. Că
dorința mea nu-i destul de aprigă să străpungă seifuri,
nici îndrăzneala-mi destul de dibace să nu declanșeze
alarma. Rețin că trebuie doar privite vitrine.
Mi
-e teamă că n-o s-ajung să fiu în veci, că nici măcar n-o să pot să fiu în trecere.
Fa
bulos le iese: își înfig țepii nevăzuți, deschid
ușa fricii, mă-mping să mă lepăd de mine din
senin. Și nici măcar nu știu câți mi-au copiat
cheile.
Sol
uții au fost doar ascuțișul de pică, lacrima de tobă
sau toanele de treflă. Poate nici nu există inimi.
Poate-o fi cu neputință să alegi.
La
căt la gură, adăpostul celui mai păzit secret, cadrul unde cuvintele-și reiau
bătăliile mute, răbdătoarele și subtilele exerciții de ranchiună.
Si
gur ești că-i răbdare, resemnare, imunitate sau anestezie, dar
te-nșeli. De fapt, m-am străduit să tai toate margaretele
ca să nu fiu nevoită să le-ntreb.
Traducător: Dumitrescu Ioana-Gabriela 2022