Bécquer Gustavo Adolfo – Amor eterno, Rima LIII, Rima LXVIII
Gustavo Adolfo Domínguez Bastida, (n. 17 februarie 1836, Sevilla – d. 22 decembrie 1870, Madrid), cunoscut sub pseudonimul Gustavo Adolfo Bécquer, a fost un poet și povestitor spaniol, aparținând romantismului târziu.
Majoritatea operelor lui Gustavo Adolfo Bécquer au fost publicate după moartea sa.
Versurile libere și rima asonanței predomină. Din aceste caracteristici se dezvoltă o nouă popularitate a poeziei; nu revenind la rustic, ci mai degrabă recuperând tradiția.
În poezia lui Bécquer este foarte obișnuit să se observe versuri endecasilabe cu heptasilabe, precum și amestecul de decasilabe și hexasilabe. În plus, a încheiat multe dintre poeziile sale cu propoziții scurte, lăsând impresia de a fi incomplet. Rimas y Leyendas, o colecție de poezii și povestiri, este una dintre cele mai populare cărți din literatura hispanică.
Amor eterno
Podrá nublarse el sol eternamente,
podrá secarse en un instante el mar,
podrá romperse el eje de la tierra
como un débil cristal.
¡Todo sucederá! Podrá la muerte,
cubrirme con su fúnebre crespón,
pero jamás en mí podrá apagarse
la llama de tu amor.
Rima LIII
Volverán las oscuras golondrinas
en tu balcón sus nidos a colgar,
y otra vez con el ala a sus cristales
jugando llamarán.
Pero aquellas que el vuelo refrenaban
tu hermosura y mi dicha a contemplar,
aquellas que aprendieron nuestros nombres….
ésas… ¡no volverán!
Volverán las tupidas madreselvas
de tu jardín las tapias a escalar
y otra vez a la tarde aún más hermosas
sus flores se abrirán.
Pero aquellas cuajadas de rocío
cuyas gotas mirábamos temblar
y caer como lágrimas del día….
ésas… ¡no volverán!
Volverán del amor en tus oídos
las palabras ardientes a sonar,
tu corazón de su profundo sueño
tal vez despertará.
Pero mudo y absorto y de rodillas
como se adora a Dios ante su altar,
como yo te he querido…, desengáñate,
así… ¡no te querrán!
Rima LXVIII
No se lo que he sonado
En la noche pasada;
Triste, muy triste debio ser el sueno,
Pues despierto la angustia me duraba.
Note, al incorporarme,
Humeda la almohada,
Y por primera vez senti, al notarlo,
De un amargo placer henchirse el alma.
Triste cosa es el sueno
Que llanto nos arranca;
Mas tengo en mi tristeza una alegria…
iSe que aun me quedan lagrimas!
Iubire veșnică
Să se întunece veșnicul soare,
să sece marea într-o clipă,
lumea sa se spulbere
ca un ochi de sticlă.
Să vină noaptea de îndată,
să mă acopere cu al său voal funerar,
dar nu va putea stinge vreodată
flacăra iubirii tale.
Traducător: Valcu Mădălina Gabriela 2021
Rima a LIII-a
Se vor întoarce rândunelele închise la culoare
în balconul tău să-și facă cuib,
Și din nou cu aripa pe geamul tău
jucându-se vor cânta.
Dar cele ce zboru-și înfrânau
să admire frumusețea ta și fericirea mea,
acelea care numele ne-au reținut
acelea… nu se vor întoarce
Se va întoarce bogata Mâna Maicii Domnului
pe zidurile grădinii tale să se cațăre
și din nou, seara, chiar mai frumoase
florile i se vor deschide.
Dar acea rouă
ale cărei picături le-am văzut tremurând
și căzând precum lacrimile dimineții…
acelea… nu se vor întoarce!
Se vor întoarce cu dragoste în auzul tău
cuvintele care ard să fie spuse,
iar inima ta din somnul ei adânc
poate că se va trezi.
Dar mut și absorbit și îngenuncheat
așa cum ne rugăm lui Dumnezeu în fața altarului său,
așa cum te-am iubit eu…, fără speranță,
așa…nu te vor iubi
Traducător: Hardut Larisa-Diana 2023
Rima LXVIII-a
Nu știu ce-am visat
Azi noapte;
Trist, nespus de trist datorită visului,
M-am trezit, durerea m-a ținut.
Observ, în timp ce mă așez,
Umedă perna,
Și pentru prima oară, am simțit observând,
O plăcere amară de a umple sufletul.
Lucrul trist este visul
Plânsul ne smulge;
Am totuși în tristețea mea o bucurie…
Știu că încă mai am lacrimi!
Traducător: Flueras Diana Mihaela 2023